Vineri - preludiu pentru sambata

O prietena m-a invitat la relansarea Orange Concept Store - Calea Victoriei, langa ce a mai ramas din magazinul Muzica. Nu puteam sa o las la greu asa ca m-am dus! O descriere in puncte a ceea ce s-a intamplat acolo ar fi:

• mancarea a fost buna si destula;
  
• au venit suficienti oameni - nici plin pana la refuz, nici gol;
• atmosfera peste asteptari;
• muzica a fost ok, dar in opinia mea DJ Benoit Cassar ar fi putut face mai mult decat s-a auzit aseara (pe de alta parte, poate gustutile mele sunt un pic mai ciudatele). Ma intreb de ce muzica electronica nu se aude mai des prin cluburile de la noi. Poate fiindca iti trebuie ceva alcool la bord sau ceva pastile in fluxul sanguin ca sa prinzi ritmul limbricoidal si sa te undui pe muzica;
• proiectiile puteau fi mai inspirate. La un moment dat aveam senzatia de repetitie;
  
• am zarit ceva presa, tanara, dar prezenta
  
• in aria mea vizuala se lafaiau mai multi barbati la a doua tinerete, casatoriti, probabil cu plozi, dar cu ochii roata dupa carne tanara, ce-si faceau niste poze penibile demne de site-ul cu cocalari. Oricum nu conteaza, aveau laptop si si-l tineau cu mare aplomb in poala! Pacat ca nu ii vedeam decat eu si personalul!
• Personalul, oh, personalul m-a enervat cumplit. Chelnerii se repezeau sa adune paharele inainte ca ultima limba de whisky sa se scurga pe gatlej. Adunau sticle si pahare pe jumatate pline si, din putin nu am alergat dupa ei sa ii iau de guler fiindca au luat si un pachet pe jumatate plin de pe masa!
• bonus ce iarta totul: momentele artistice de dans si improvizatie de la inceput si drumul la baie. Acesta din urma a fost inedit. La capatul scarilor era proiectata pe podea o toba cu senzori. Puteai sa te joci facand melodii sarind pe ea pana iti zburau baschetii.

La plecare am dat iama in Noaptea Galeriilor. Mi-a parut rau ca nu am avut aparatul foto la mine.Intentionez sa recuperez azi.
M-am bucurat sa vad atatia amatori de arta si artisti activi, energici, tineri, entuziasti, frumosi, talentati. M-am urat fiindca lucrez in zona subterana a publicitatii. M-am urat fiindca am terminat ASE-ul. M-am urat fiindca nu sunt printre ei.
In final am plecat acasa cu un taximetrist suparat pe natia romana - prea multa lene, hotie, prefacatorie, invidie, rautate! Da, cam asa e si in lumea mea. Ca in a lui. Pluteste neincrederea si e trist tare uneori. Dar mai bem un paharel, ne mai veselim nitel si ne amintim ca, pana la urma, viata e doar un sir de inevitabile si multe compromisuri.